altre versioni: Cantalanotti, Cantalumatinu
|
Giufà e lu Cardinali
- E quali sunnu li cardiddi, matri ? jeu 'un li canusciu.. - O bestia! mancu sai quali sunnu li cardiddi ? sunnu chiddi chi hannu la testa russa!
Giufà si ha pigghiatu la scupetta e si 'nn' ha jutu a caccia fora
li porti. Camina e camina, arriva 'nta 'na chiusa, e ddà a cu' vitti? vitti a un
Cardinali chi stava passiannu. Comu cci vitti la cuppuletta russa 'n testa, dissi:
Lu poviru Cardinali agghiummuniau senza diri ciu; Giufà allura
tuttu contenti s'acchiappa 'n coddu lu cardidduni e ammutta a jiri 'n casa. Comu arrivau a
la casa, si misi a fari un sassinu:
Sò
matri, comu 'ntisi accussi, jisau li vuci:
Quannu va pi vidiri, ci vinni quaramai un
motu:
E la povira matri si pidduliava tutta, s'ammazzava tutta. Giufà,
alluccutu, alluccutu, all'ultimata cci dissi a sò matri: - Vattinni, erva vili, mancia persa, arma dannata; comu ému a fari ora cu stu mortu?... unni I'urvicamu!?... oh chi tusciu chi m'avvinni! E la povira matri 'un si dava paci e chiancía a larmi di sangu. - Nenti, matri mia, vossa 'un si scanta, cci dissi Giufà, ora lu jettu 'nta lu puzzu e cci jettu 'na pocu di petri di 'n capu e 'un si nni parla cchiu.
Ma vidennu lu Judici ca Giufà 'un si nni vulia jiri, e dicia
sempri: - Cosa cc'è? - Chiamau 'nu pocu di sbirri, e tutti 'nsemmula jeru 'n casa Giufà.
Arrivati chi fòru, ltu jùdici cci dissi a
Giufà:
Giufà vagghiardu a scinniu 'nta lu puzzu e di ddà jusu cci dissi a
lu Judici:
Allura li sbirri abbuscaru 'na corda e 'na coffa e si misiru a
tirari li petri chi Giufà cci pruija. Doppu un beddu pizzazzu, Giufà si misi a gridari
di ddà jusu:
Lu Judici si misi a ridiri, e cu' 'na magnità la cchiù granni chi
mai cci dissi:
Lo Judici allura ci
arrispunniu: Giufà arristau comu un minnali, lu judici e li sbirri si nni jeru, e la poviva matri di Giufà tutta cugghiuta cugghiuta, riscialau chi so figghiu si la scapilau comu vosi Diu. Favula favula, 'un cci nn'è cchiù. Malu viaggiu quannu fu.
Marsala
|